Paradoxul francez
De mai bine de un deceniu, lumea se întreabă cum se face că francezii mănâncă ce vor şi totuşi suferă mai putin din cauza bolior de inimă.
Efectele alcoolului asupra sanatatii
Se ştie de mai mult timp că ingestia unor cantităti
mari de grăsimi saturate, de origine animală, se asociază
cu creşterea incidentei bolilor de inimă. Această
corelatie se remarcă peste tot în lume, cu exceptia
anumitor regiuni din Franta. Astfel, francezii din regiunea Toulouse, de
exemplu, mănâncă după plăcere unt,
smântână, produse de patiserie, brânzeturi grase,
carne şi alte alimente bogate în grăsimi saturate,
fără ca aceasta să conducă la o creştere
riscului de boli de inimă şi obezitate comparabilă cu cea
evidentiată în rândul americanilor sau al altor
populatii occidentale. Francezii consumă de trei ori mai multe
grăsimi saturate decât americanii, însă au doar o
treime din mortalitatea prin boli cardiace a acestora.
Această discrepantă a fost numită
"paradoxul francez".
Cercetătorii au căutat imediat explicatii. Aici este bine
să vă opriti putin din lectură şi
să vă puneti în pielea acestor cercetători.
Unde ati fi căutat explicatia? De unde ati fi
început investigatia? Ce strategie de explicare a paradoxului
ati fi ales? Vă las câteva clipe să vă
răspuneti, apoi puteti continua.
Cei mai multi cercetători au ales o strategie de lămurire a
paradoxului care ar putea fi rezumată astfel: există ceva
în stilul de viată al francezilor care îi
protejează de efectele devastatoare ale grăsimilor animale
şi colesterolului, iar noi am aflat că acel
cevaeste...
- ...vinul roşu. Cel putin aceasta a fost, initial, părerea
cercetătorului francez Serge Renaud, care dealtfel şi-a cucerit o
faimă mondială explicând paradoxul francez prin obiceiul
compatriotilor săi de a folosi cu regularitate vinul roşu.
ªi, într-adevăr, vinul roşu s-a dovedit a fi capabil
să crească nivelurile HDL-colesterolului (aşa-numitul
colesterol bun). Ulterior s-a constatat că şi alte băuturi
alcoolice cresc HDL-colesterolul, dar este vorba doar de o fractiune a
acestuia, care nu este protectoare. Aşa că efectul protector al
vinului roşu pare a fi datorat mai degrabă unor compuşi
fitochimici prezenti în strugurii roşii (vezi mai jos).
Secretul deci este în struguri, nu în alcool! Cu toate acestea, de
atunci încoace, unii recomandă consumul moderat de alcool pentru
reducerea riscului de boli de inimă. Multi alti
specialişti au retineri serioase fată de această
recomandare, şi pe bună dreptate. Folosirea alcoolului s-a dovedit
a creşte riscul de cancer, hipertensiune arterială,
malformatii congenitale grave şi osteoporoză. De asemenea,
consumul de alcool stă la baza a numeroase decese prin accidente rutiere
şi reprezintă unul din cei mai perturbatori factori ai vietii
familiale. De fapt, explicatiile cele mai credibile ale paradoxului
francez, aşa cum vom vedea mai departe, au lăsat la o parte
alcoolul.
- ...uleiul de măsline. Populatiile din bazinul Mării Mediterane, inclusiv locuitorii
din sudul Frantei, folosesc cu regularitate ulei de măsline.
Acesta, gratie continutului bogat în grăsimi
mono-nesaturate, are un efect protector împotriva bolilor de
inimă, ceea ce ar explica mortalitate mai mică a francezilor
datorită acestor maladii. De ce însă paradoxul
eixstă doar la francezi?
- ...antioxidantii. Pornind de la observatia legată de vinul roşu, unii
cercetători au tras concluzia că nu alcoolul este cel care
protejează, ci alte substante din vinul roşu, în
special anumiti fenoli cu efecte antioxidante foarte puternice. Vinul roşu contine cantităti mari de compuşi fenolici (epicatehină,
quercetină etc.). Aceste substante au un puternic efect inhibitor
asupra oxidării LDL-colesterolului (colesterolul „rău")
– mult mai puternic decât cel al vitaminei E. De asemenea,
flavonoizii fenolici din vinul roşu inhibă şi formarea
cheagurilor de sânge, iar antocianinele, prezente în vinul
roşu şi strugurii roşii, au şi ele un efect protector
fată de bolile de inimă, gratie
capacitătii lor de a inhiba sinteza de colesterol.
- ...timpul. Mai precis, unii specialişti consideră că francezii nu au
fost suficient de mult timp expuşi la factorii moderni de risc pentru
bolile de inimă, pentru a se observa o creştere a incidentei
lor comparabilă cu cea din alte tări occidentale. Este o
ipoteză discutabilă, dar care ascunde în ea un
grăunte de adevăr.
- ...când şi cum, nu ce mănâncă francezii. Cel putin aşa par să indice ultimele studii în
această privintă. Astfel, Curtis Ellison de la
Universitatea din Boston, SUA, este de părere că explicatia
paradoxului se găseşte în faptul că francezii servesc
masa cea mai mare la prânz, consumând 60% din caloriile zilei
înainte de ora 14:00. Americanii, în schimb, tind să consume
masa cea mai bogată seara, după care privesc la televizor sau
îşi ocupă timpul cu alte activităti sedentare.
Consecinta – americanii metabolizează grăsimea mai
putin eficient, iar plachetele lor sangvine vor tinde să se agrege
şi să formeze cheaguri de sânge, ceea ce creşte riscul
de boli de inimă. Alti cercetători au mai observat
că francezii fac din servirea mesei un eveniment important,
plăcut, social, peste care sar rareori, şi nu prea consumă
nimic între mese, spre deosebire de alte popoare, la care
„cultura" fast-food a devenit o prezentă
ubicuitară...
În loc de concluzie
Probabil că, după citirea celor de mai sus, v-ati dat seama
că munca de cercetător nu este chiar aşa de
uşorară. Aşa este. Cercetătorii mai greşesc
şi ei, uneori, plecând de la presupuneri greşite, sau
trăgând concluzii eronate. De aceea, în final, consider
oportune câteva sugestii:
- Nu vă grăbiti să luati de bune concluziile
tuturor studiilor despre care cititi sau auziti, în special
atunci când ele contrazic descoperiri anterioare acceptate de comunitatea
ştiintifică. Aşteptati ca ele să fie
validate, infirmate sau corectate de studii ulterioare.
- Încercati să aflati cine a sponsorizat studiul
respectiv. Tot ce face omul, inlcusiv studiile ştiintifice,
poartă amprenta omului, şi cred că multi ar ridica din
sprâncene dacă ar şti cât a investit industria vinului
în studiile care arată efectele benefice ale acestuia...
- Cereti părerea unui specialist în sănătate, cu
vederi echilibrate şi obiective.
- Nu cădeti în capcana de a căuta „secretul"
– acel unic lucru care explică paradoxul. Fiinta
omenească este foarte complexă, iar bolile de inimă sunt
cauzate de o multitudine de factori. Deşi mintea noastră este
atrasă de idea panaceului, aşa ceva nu există.
Explicatia completă a paradoxului este că efectul dietei
bogată în grăsimi a francezilor este compensat de consumul
crescut de fructe, legume şi băuturi bogate în compuşi
fitochimici protectori.
- În fine, din studiile efectuate în legătură cu
paraxodul francez reiese că nu este necesar să consumăm
vin pentru a ne bucura de protectia împotriva bolilor de
inimă. Strugurii şi mustul nefermentat contin toti
flavonoizii, compuşii fenolici şi antioxidantii care se
găsesc în vin, mai putin in alcool. De fapt, multe alte
fructe şi legume contin toti aceşti compuşi
fitochimici (şi altii – de ex. carotenoizi etc.).
Dr Gily Ionescu
