BOALA VACII NEBUNE

 

Cifre îngrijoratoare...

ESB - boala vacii nebune
În mai 1990, John Gummer, ministrul agriculturii din Anglia a aparut la televiziune împreuna cu fiica sa de patru ani, Cordelia, pe care a încurajat-o sa consume în fata camerelor de luat vederi un beefburger (sandvis din carne de vita). Încerca astfel sa dea greutate afirmatiilor sale potrivit carora consumul de carne de vita era lipsit de orice riscuri.
Trecusera deja câtiva ani de când în Anglia fusese diagnosticat primul caz de boala neurologica necunoscuta anterior la bovine: "vaca 133" murise în 1985 dupa ce prezentase tremuraturi ale capului, pierdere în greutate si tulburari de coordonare. Specialistii atribuisera simptomele unei "encefalopatii progresive spongiforme a vitelor", o boala noua, care ulterior a fost supranumita "boala vacii nebune" datorita modului ciudat de manifestare al animalelor bolnave. Ulterior a devenit limpede ca era vorba de o izbucnire epidemica a acestei noi boli. Vârful epidemiei a fost atins în anii 1992-1993, cu peste 100.000 de cazuri confirmate de boala la vite.
În ciuda masurilor de protectie pe care majoritatea tarilor europene si le-au luat, interzicând importul de vite si de produse din carne de vita provenite din Anglia, boala a depasit granitele Marii Britanii. Pâna în prezent s-au raportat peste 180.000 de cazuri de encefalopatie spongiforma bovina (ESB) în Maria Britanie si peste 1.500 de cazuri în mai multe tari din Europa de vest.
Maladia a aparut la vaci datorita practicii nefericite de a li se suplimenta hrana cu resturi de carne provenite de la oi ce sufereau de scrapie ("capiala"), în scopul cresterii productiei de lapte si carne. Acest mod de hranire a început sa fie folosit înca din anii 1930 si a devenit o regula în fermele zootehnice din întreaga lume.

vCJD - varianta umana a bolii
Desi rapoartele oficiale initiale negau faptul ca ESB se poate transmite la om, în 1996 guvernul britanic a recunoscut oficial ca existau deja victime umane ale unei boli cerebrale noi, legata de boala vacii nebune. Aceasta boala - numita de specialisti varianta noua de boala Creutzfeldt-Jakob (vCJD) - a fost încadrata în clasa encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST), alaturi de boala Creutzfeldt-Jakob si boala Kuru. Ele alcatuiesc o familie de boli degenerative ale creierului ce afecteaza omul si unele animale domestice si salbatice. Perioada de incubatie este foarte lunga, de luni sau ani. Nu exista nici un tratament care sa vindece aceste boli, evolutia lor conducând întotdeauna la deces.
vCJD difera de formele traditionale de boala Creutzfeldt-Jakob prin faptul ca afecteaza pacienti mai tineri (vârsta medie este de 29 ani, spre deosebire de 65 ani), are o incubatie mai lunga (ani sau zeci de ani) si o durata mai lunga (în medie 14 luni). Natura agentului cauzator nu a fost elucidata complet, dar teoria cea mai credibila este ca ar fi vorba de un agent patogen nou, numit prion , o proteina cu aceeasi compozitie ca si una din proteinele din creier, dar cu o structura tridimensionala anormala.
Prionii se pot transmite de la animalele bolnave la om prin consumul de carne sau prin patrunderea lor în organismul uman prin intermediul unor instrumente neuro-chirurgicale, proceduri sau produse medicale (transplant de cornee si de dura mater, extract de hormon pituitar, hormon de crestere etc.). De asemenea, exista posibilitatea transmiterii prin muscatura animalelor de companie sau salbatice purtatoare de prioni. Spre deosebire de alti agenti microbieni, prionii se pare ca nu au material genetic si sunt foarte rezistenti la temperaturi înalte, agenti antiseptici obisnuiti sau alte procedee de inactivare sau sterilizare.
Durata perioadei de incubatie este cu atât mai scurta cu cât cantitatea de prioni introdusa în organism si frecventa contaminarii sunt mai mari.
Initial, vCJD se manifesta la om prin simptome psihice discrete, cel mai adesea sub forma de depresie. Mai rar ea mimeaza o psihoza asemanatoare schizofreniei. Apar apoi o serie de simptome neobisnuite, cum ar fi senzatia de piele lipicioasa, precum si semne neurologice, cele mai comune fiind instabilitatea motorie, dificultatea la mers si la efectuarea miscarilor voluntare, lipsa de coordonare. Starea bolnavului se înrautateste progresiv, astfel ca în cele din urma acesta devine complet imobil si mut, dupa care moare.
Într-un comunicat din decembrie 2000 al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) se afirma ca din octombrie 1996 si pâna în decembrie 2000 s-au raportat 87 de cazuri de vCJD în Marea Britanie, trei în Franta si unul în Irlanda. Specialistii se tem însa ca acesta este numai vârful aisbergului, data fiind perioada lunga de incubatie a bolii, si ca în viitor vor aparea mult mai multe cazuri.
Exista înca foarte multe necunoscute în legatura cu aceasta boala, astfel ca viitorul rezerva destul de multe surprize.

Câteva întrebari...
Pot fi depistate animalele purtatoare de prioni care înca nu manifesta semne de boala?
Pâna relativ recent, singura metoda sigura (asa-numitul "standard de aur") pentru diagnosticul ESB a fost inocularea la cobai a unui extract din carnea animalului testat. Cobaii erau supravegheati timp de cca. doi ani, urmarindu-se eventuala aparitie a simptomelor de boala, iar apoi erau sacrificati si tesutul cerebral era studiat la microscop. Datorita acestei perioade lungi de asteptare, singura masura sigura la depistarea unui animal bolnav era sacrificarea si incinerarea tuturor vitelor din cireada din care acesta facuse parte. Deja au fost sacrificate milioane de vite, cu costuri uriase.
Foarte recent s-a reusit punerea la punct a unei metode de diagnostic rapid, în numai cinci ore, care permite diferentierea animalelor contaminate de cele sanatoase. Precizia metodei urmeaza sa fie evaluata în lunile ce vor urma.

Este posibil ca boala sa existe si la noi în tara?
Desi pâna la data scrierii acestui articol România nu a comunicat nici un caz de ESB, nu exista nici o siguranta ca boala nu exista si la noi. Dr. Maura Ricketts, o specialista din cadrul OMS declara recent ca "temerea noastra este ca s-a efectuat suficient comert international cu carne, suplimente de hrana pentru vite din carne si vite vii pentru ca expunerea sa capete proportii mondiale. Ne mai îngrijoreaza faptul ca unele tari, care au primit astfel de produse, nu au sisteme de supraveghere si testare necesare pentru depistarea bolii la animale sau la populatia umana." România face parte din rândul acestor tari.
Autoritatile din Germania se mândreau pâna recent ca grija deosebita pentru siguranta cetatenilor va împiedica patrunderea bolii în interiorul granitelor acestei tari. În 24 noiembrie 2000 s-au confirmat primele doua cazuri de ESB la vaci nascute pe teritoriul Germaniei. La mai putin de doua luni, ministrul sanatatii si cel al agriculturii din aceasta tara îsi dadeau demisia în urma criticilor aspre despre felul cum au tratat aceasta problema grava.
Nu ar fi de mirare - desi toti dorim contrariul - sa aflam ca si în tara noastra exista "vaci nebune". În Elvetia una din 200 de vaci este infectata, în Franta cel putin una din 500…

Se poate transmite boala prin transfuzii de sânge?
Desi nu exista indicii certe, aceasta cale de transmitere pare foarte probabila. Recent, Crucea Rosia si alte organizatii medicale au recomandat excluderea locuitorilor din tarile Europei occidentale de la donarea de sânge!

Cât de sigur este laptele de vaca?
Desi înca de la începutul epidemiei au existat temeri (se constatasera, de pilda, cazuri de transmitere a bolii de la vaca bolnava la vitel, dar ulterior s-a stabilit ca agentul patogen trecuse la vitel transplacentar, înca din viata intrauterina, si nu ulterior nasterii, prin lapte), datele acumulate pâna recent par sa nu incrimineze lactatele ca vehicul de transmitere a bolii.
Pe de alta parte persista înca multe necunoscute în legatura cu aceasta boala. Siguranta initiala a expertilor lasa loc pe zi ce trece unei atitudini tot mai îngrijorate. În data de 15 ianuarie 2001, Agentia de standarde alimentare din Marea Britanie a anuntat initierea unor investigatii speciale pentru a se vedea daca boala se poate transmite si prin lapte.

Concluzii si recomandari
Iata câteva recomandari utile:


Ma întreb ce ar face dl John Gummer daca ar putea da timpul înapoi si s-ar putea afla din nou în fata camerei de luat vederi. Dvs. ce ati face?

Dr. Gily Ionescu
 

Cifre îngrijoratoare...


Home